Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

 
 

 

ISTORICUL CLUBULUI DE SPEOLOGIE ,, MONTANA“

Au trecut câteva zeci de ani de activitate speologică desfăşurată de speologii băimăreni. Înfrângând melancolia, dorim ca cele câteva pagini ce urmează să fie o modestă contribuţie la neuitare.

Aceşti ani au însemnat „rularea“ mai multor generaţii de speologi, fiecare cu bucuriile şi descoperirile ei, bucurii care acum sunt doar file de istorie pentru noul „val“, care va trebui să ducă mai departe numele ,,Montanei” şi să se bucure la fel ca cei sunt acum cu umerii tăbăciţi de râpele şi cu coatele şi genunchii subţiati şi zimţaţi de târâşuri, de noi descoperiri. De fiecare dată, noua generaţie a venit la timp pentru a completa o experienţă deja existentă, cu un entuziasm necesar. Astfel, focul interesului pentru carst a ars continuu, şi în general, cu flăcări din ce în ce mai mari, Pasărea Phoenix negăsindu-şi până acum cuib în cenuşa rece.

Frumoasa poveste a început în 21.11.1976 când un grup din Clubul de Turism „Montana“ din Baia Mare (înfiinţat în anul 1974), a făcut o banală tură duminicală, dar prima în carst. Autobuzul de Mesteacăn i-a debarcat pe cei patru participanţi (Czibulak Ştefan - preşedintele clubului de atunci, Iştvan Dumitru† - conducătorul secţiei de orientare turistică de atunci, Zachan Alexandru şi Potra Andrei†) în crucea drumurilor din Mesteacăn, de unde grupul coboară la Peştera Ciungi. E prima vizită speologică a clubului de turism, ocazie cu care se identifică dolina care înghiţea un firicel de apă (viitoarea Peşteră a Picăturilor). După vizitarea Peşterii Ciungi, puţin în aval de izvorul în care ne-am spălat de argilă (viitoarea Peşteră La Izvor), o dolină care înghiţea apa modestă este decolmatată, ajungându-se într-o galerie descendentă spaţioasă, pe care gândurile înfierbântate ale celor patru participanţi sperau să ajungă la Someş, sau chiar sub el. Însă, enigmatice urme proaspete de cizmă în argilă dezumflă brusc imaginaţia extrem de săltăreaţă a celor care au reuşit, de fapt, doar deschiderea unei noi intrări în Peştera Ciungi, urmele demoralizante, aparţinându-le. Prima tură, în afară de reuşita explorării decolmatării, a dus şi la identificarea unui ponor cu gaură care merita să fie „prelucrată“, pentru a deveni accesibilă. Acum, după scurgerea atâtor ani de la eveniment, vedem că o simplă excursie duminicală a pus în faţa celor patru participanţi, trei metode clasice de a găsi noi galerii: explorarea în extindere a cavităţilor cunoscute, decolmatarea unor posibile intrări şi explorarea extensivă de suprafaţă. „Şedinţa“ desfăşurată în aşteptarea autobuzului la Popasul Mesteacăn, cu plăcintă creaţă şi bere, a hotărât: carstul este o „chestie“ atractivă şi pasionantă, care merită să devină obiect de cercetare şi pentru Clubul de Turism ,,Montana“ A fost, de fapt, momentul înfiinţării secţiei de speologie a ,,Montanei“.

O săptămână mai târziu (28.11.1976), Czibulak Ştefan, Zachan Alexandru, Mirică George, Berinde Liviu şi Iştvan Dumitru †, revin la „plăcintă creaţă“, dar înainte extrag argila din ponorul identificat, parcurgând primii metri într-o nouă cavitate (cca. 40 m în Peştera Picăturilor), identifică şi explorează Peştera Mică de pe Poiană şi Avenul Casa Popii. Peste încă 7 zile (05.12.1976), Czibulak Ştefan, Zachan Alexandru, Fărcaş Doina şi Iştvan Dumitru † reuşesc depăşirea restricţiilor din Peştera Picăturilor şi cartarea completă a cavităţii de 74 m, prima peşteră descoperită (prin decolmatare) de ,,Montana“.

Următoarea duminică (12.12.1976) aduce un „buluc“ de nouă persoane la explorarea Peşterii de la Boiuţ. Practic, întreaga activitate a Clubului de Turism „Montana“ o cam „cotise“ spre speologie. Este momentul în care după patru ture duminicale succesive, se cristalizează un prim nucleu pentru care speologia va deveni o adevărată obsesie.

Acest nucleu va continua în iarna dintre 1976 şi 1977 cartarea Peşterii de la Vălenii Şomcutei, Peştera Furcituri, Peştera Uliţa Pietrii, Avenul din Colţul Prisăcii (Iştvan Dumitru †, Zachan Alexandru, Czibulak Ştefan, Mirică George, Calogherato Carmen şi Bura Emilia). Peştera de la Uliţa Pietrii ne pune în faţa primelor verticale serioase. Cu această ocazie un nou membru entuziast se ataşează speologiei: Cseterki Francisc. O funie de cânepă rezistentă şi groasă, cu diametrul de 20 mm, ne permite terminarea cartărilor de la Uliţa Pietrii, în primăvara anului 1978. În toamna aceluiaşi an, Iştvan Dumitru şi Zachan Alexandru cartează Peştera de la Frânceni.

În 23 decembrie 1978, se înregistrează prima continuare importantă a ,,Montanei“. Încă de la prima vizitare, terminusul Peşterii Ciungi arată a baraj stalactitic, cu podea stalagmitică, astfel că de la primele ture s-a încercat săparea în barajul stalactitic. Încercările au fost nereuşite, căci săpătura s-a făcut la nivelul buricului, unde crusta era groasă. Ideea a fost însă însuşită cu entuziasm de Zachan Alexandru, care începe săparea unei galerii în partea bazală, unde, după câţiva centimetri de calcit, se trece la argila în care „metroul“ avansează cu succes. Aici apare în istoria clubului un elev - Rist Iosif, care, după experienţe inedite şi palpitante în diverse mine părăsite situate în apropierea Băii Mari, devine „asistentul“ principal al lui Zachan. După săparea tunelului cu lungimea de 2,5 m se descoperă Galeria Montana (de cca. 200 m lungime), frumos concreţionată, prin care Peştera Ciungi depăşeşte dezvoltarea de 500 m. Apariţia lui Ioji în club va fi însă meteorică, alpinismul venind apoi cu atracţii de neînvins, dar Rist Iosif (Gică P.V. în limbajul alpiniştilor, Ioji în al nostru) va rămâne legat de marile descoperiri ulterioare ale ,,Montanei“, colegii lui aşteptând de la el un „bestseller“ - „Explorări imposibile“, care să cuprindă doar explorările făcute de el şi care nu vor mai putea fi repetate, poate, niciodată.

Până în anul 1980 sunt explorate şi cartate noi peşteri în Podişul Someşan (Peştera Unghiuri, Peştera din Dl. Marginea, Peştera „La Peşteri“ din Boiu Mare), Peşterile din Dl. Tocarnea de la Bistra, încep explorări şi decolmatări în Dl. Pietriş (Tg. Lăpuş), este găsită Peştera Leordiţa de la Băiuţ.

Concomitent cu amplificarea activităţii secţiei de speologie, începe destrămarea Clubului de Turism „Montana“. Iniţial, alpiniştii găsesc condiţii mai bune la I.M.U.A.S (fosta Intreprindere de Maşini Unelte Accesorii şi Scule), unde înfiinţează o secţie de alpinism, apoi, prin plecarea din localitate a „motorului“ clubului (preşedintele Czibulak Ştefan), activitatea celorlaltor secţii (orientare turistică, turism) încetează şi, practic, clubul se autodizolvă. Păstrând numele clubului-mamă, rămâne doar secţia de speologie.

În anul 1980, are loc racordarea activităţii speologice băimărene la Federaţia Română de Turism-Alpinism, prin participarea la ediţia a – VIII- a a Speosportului de la Izvorul Mureşului. La acesta, ne prezentăm cu rezultatele a 5 ani de explorări (cartări şi fişe pentru 23 de peşteri şi avene cartate, având o dezvoltare totală de 1892 m şi o denivelare de 253 m). Toate acestea nu au fost suficiente argumente pentru a tranşa în favoarea noastră singurul premiu la care aveam dreptul - „Premiul pentru Debut“. Acesta a fost în schimb acordat unui alt respectabil club, care, însă, participase şi la ediţia anterioară a Speosportului.

Toamna anului 1980 a marcat începutul celei de a doua etape în istoria ,,Montanei“, cea în care, intraţi în competiţia naţională într-un moment de realizări maxime, am fost nevoiţi să supravieţuim cu un nucleu redus de membri (până în anul 1985: Iştvan Dumitru †, Gellinek Gheorghe †, Borz Ioan şi ocazional, Rist Iosif). Se cartează peşterile de la Vălenii Şomcutei, mai multe peşteri şi un aven în Dl. Vârtoape de la Răzoare, peşterile Bulbuc şi Păltiniş din Preluca, Peştera Vulpii şi Peştera din Zănoaga Pietricelii de la Mesteacăn, Avenul din Pădurea Glodeanului de la Hovrila, Peştera Şura Cailor 2 la Cascada Cailor şi 2 peşteri mici pe V. Iscioarei - Munţii Rodnei, în general, cavităţi modeste. În toată această perioadă participăm la Speosporturi şi cu sprijinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă“ Bucureşti, în publicaţia acestora, apar primele lucrări de prezentare a cavităţilor explorate. În turele clubului au participat şi alte persoane: Bădică Cristian, Coza Dorel, Cherecheş Dan, Dăniluc Dan, Dăniluc Nicolae, Fanea Gheorghe, Genz Iosif, Götz Vasile, Haranth Gyorgy, Kulik Tiberiu, Makkay Ştefan, Maticu Adriana, Molnar Vasile, Muraru Adrian, Purza Cristina, Rus Petru.

A treia etapă începe în 1985, odată cu venirea în club a unui grup cu activităţi speologice anterioare la Clubul de Speologie „Cristal Timişoara“, sau cu explorări la activ în Munţii Apuseni şi la Izvorul Izei - Tămaş Ioan†, Merşei Felix, Mocean Marius şi, doar într-o singură tură, Popescu Stelian. Cum toţi cei trei noi membri locuiau în Baia Sprie, se găseşte şi o nouă formă organizatorică, ca secţie de speologie a Asociaţiei Sportive „Avântul“ Baia Sprie. Aceasta este explicaţia faptului că ,,Montana” a avut sediul câţiva ani în Baia Sprie, şedinţele desfăşurându-se în atelierul foto al Cooperativei ,,Avântul”, locul de muncă al unui mai vechi membru al clubului. Este etapa maturizării clubului, căci în afara celor trei, mai târziu ajung la club şi un membru al Focului Viu - Constantinescu Eugen – Nucu (în 1988), doi gherleni - dintre care unul Todoran Marius (în 1990), devine membru de bază - astfel că nucleul patriarhal vechi este transformat într-un colectiv hotărât şi dinamic. Acest fapt s-a reflectat şi în rezultate, căci în afara explorării extensive de rutină, încep să apară şi „bombele“. Acum se explorează Avenul Stârşel de la Sălniţa, Peştera din Pancu de la Mesteacăn, Peştera din Valea Ghezii de la Vărai, Peştera de la Băbeni, peşterile din Custura Cetăţelei de la Vima Mică.

Începând cu anul 1986, şi-au mai adus contribuţia la turele clubului şi: Coreniuc Dumitru, Gulacsi Zoltan, Iştovan Dan, Lang Bela, Tămaş Elisabeta, din 1987: Fernando Ludovic, Rist Rodica, Vârşescu Ioan, din 1988: Constantinescu Eugen, Crihan Monica, Dunca Ioan Claudiu, Gergely Diana, Nechita Adrian, Szakacs Istvan, Tudose Viorel, Zamfira Sorin, Zenecan Dan.

În anul 1989, revine definitiv la speologie Rist Iosif, care ne duce în Pădurea Şoimuşenilor, unde descoperă Avenul Puţurilor. Acum apare la club şi Diaconescu Marius, dar care va mai cocheta încă şi cu alpinismul. Nucu ne va învaţa „parfumul“ şi eficienţa taberelor (până în 1989, activitatea desfaşurându-se doar în ture de weekend, uneori prelungit). Este cartată Şura din Cearcănul, peşterile din Piatra Scrisă de la Baia Borşa, peşterile din Dl. Şomos de la Baia Sprie, peşterile de la Poiana Botizii, din Piatra Văratecului şi din Pietrele de Var de la Botiza, Peştera Horodişte de la Rona de Jos, trei peşteri noi la Bistra, Avenul din Podul Cailor de la Borşa, Avenul din Piatra Rea, Peştera cu Apă din Piatra Frânţurii de la Borşa, Avenul din Vârful Jghebului de la Borşa, avenele de la Cozla şi o mulţime de avene în Pădurea Şoimuşenilor din Podisul Someşan. Tot în anul 1989 au mai fost prezenţi la turele clubului şi: Beuşan şi Corbeanu Horaţiu (Labirint Bucureşti), Gabor Maria, Munteanu Sandu, Sabău Eugen, Tilcă Doru, Tilcă Mariana, Ungureanu Monica, Doina, Puşa (Elena) (G.E.I.S. Iaşi).

În anul 1990, Constantinescu Eugen descoperă continuarea Peşterii Lii, iar în turele clubului începând sau doar în anul 1990 au mai participat: Câmpan Romică, Ivan Cosmin, Minghiraş Traian (Toni), Moldovan Cornel, Opriş Dorel, Todoran Marius, Todoran Vasile, unii dintre participanţi rămânând membri de bază ai clubului.

În anul 1991 este descoperită Peştera de la Moara lui Pocol din Valea Purcăreţului de la Letca. Acest lucru a fost posibil datorită geologului Todoran Vasile din Purcăreţ, care ne-a indicat intrarea în această complexă peşteră, devenită mai târziu cea mai importantă peşteră descoperită de Clubul de Speologie „Montana“. Acest an 1991, marchează începutul celei de a patra etape, cea în care infuzia de tineret (Minghiraş Traian, Nistor Gheorghe, Paal Emeric, Şomcutean Zamfir, Mureşan Ioan, Gergely Robert, apoi Andron Cosmin (acesta din anul 1993), începe să preia ştafeta explorărilor dificile. Este perioada continuării marilor descoperiri de la Letca şi a continuărilor importante în peşteri cunoscute (Peştera Lii). Explorările (şi descoperirile) continuă atât în Podişul Someşan, cât şi în Munţii Rodnei (Cobăşel, Valea Vinului şi Valea Blaznei), sau Munţii Maramureşului (Sâlhoi - Şesuri). Deşi marile descoperiri sunt rezultate ale scufundătorilor (Rist Iosif, Constantinescu Eugen, Diaconescu Marius şi Gergely Robert), ele se bazează pe efortul de tip piramidă, la care au participat toţi membrii clubului. Este în acelaşi timp şi momentul recunoaşterii acestei activităti, prin premiile obţinute la Speosporturi: locul 2 în 1990 şi 1992, locul 1 în 1991 şi 1993 (ultimul an de aplicare a unui sistem unitar de evaluare a activităţii speologice). În perioada 1991 – 1995, în anii sau începând cu anii enumeraţi mai jos, au mai participat la ture, în: 1991 - Dobrincu Dorin, Mungiu Valentin, Negruş Constantin, 1992: Baciu Florin, Baciu Mihai, Borz Florica, Chircă Daniela, Cupcea (Kuki) Mihai, David din Hobart – Tasmania, Fazekas Elisabeta, Gergely Robert, Iştvan Cristina, Todoran (Tătăran) Rodica, 1993: Amariei Sebastian, Andron Cosmin, Sima Marius, Szatmari Arpad, Tătar Duţu, Ţegher Ştefan, Vaida Robert, 1994: Dolha Florin, Nistor Andrei, Nistor Dana, Stănescu Marian, Pop Ioan.

Anul 1995 marchează organizarea unor tabere în Munţii Rodnei şi Maramureşului la care participă elevi, care vor avea un rol important în club. Începând cu anul 1995, sau doar în acest an, în ture au mai participat: Boar Cristian, Calcea Relu, Coman Adrian, Coman Cristian, Constantinescu Cristina, Diaconescu Natalia, Fazekas Alexandru, Köszegy Orsolya, Kovacs Alexandru, Manole Mihail, Mateiaş Cristian, Miszovits Oliver, Portase Alec, Pop Cristina, Pop Mariana, Preda Florica, Tămaş Alexandra, Tămaş Teodora, Vargoschi Iosif, Vargoschi Mihai, Weber Boglarka.

Anul 1996 a continuat cu descoperirea, cartarea şi continuarea Peşterii de la Băbeni, recartarea şi descoperirea unor noi porţiuni în Peştera de la Baia lui Schneider, cartarea Avenului cu Apă din Ponoare, scufundarea în Izbucul Izei (Rist Iosif), cartarea Avenului cu Scară şi a altor cinci peşteri din zona Iza Izbuc - Iza Ponor. Începând cu anul 1996, sau doar în acest an, în ture au mai participat: Gherheş Cătălin, Mărieş Ioana, Moldovan Loredana, Silaghi Florin, Silaghi Maria, Szekely Alexandru.

În anul 1997 s-a recartat şi continuat Avenul din Podul Cailor – cel mai adânc aven din judeţul Maramureş, se descoperă Peştera cu Cristale 2. Începând cu anul 1997, în ture au participat persoane dintre care câteva au devenit membri de bază ai clubului: Călean Dan, Constantin Daniela, Crăciun (Florescu) Oxana, Duma Bogdan, Iacoş Cristian, Lörincz Loredana, Mihalca Andrei, Negrean (Amaţi) Odile, Pintea (Traian) Mihaela, Pop Răzvan, Pteancu Marius, Suătean Alina, Ştefănescu Dorina, Tămaş Mihai, Tămaş Tudor, Vaida Sebastian, Vasile Flaviu, Volfart Florin.

Anul 1998 marchează descoperirea şi cartarea Peştera Mărinului de sub Tufe de la Aspra, cartarea unei noi porţiuni din Avenul Diaclazei din Vf. Jgheabului – Munţii Rodnei, apariţia unor noi membri sau participanţi: Călean Dragoş, Chiuzbăian Gheorghe, Dragoş Adina, Füzesi Kati, Giurgiu Marin, Kalmar Peter, Kürti Mihaly, Nemeth Jutka, Söver Alexandru, Pop Eliza. Clubul de Speologie „Montana“ organizează la Borşa Complex ediţia a III-a a Congresului Naţional de Speologie, un reuşit eveniment care a reunit speologi de la multe cluburi din România şi participanţi din străinătate.

Anul 1999 debutează cu cartarea Grotei din Dealul Crucii, recartarea Peşterii din Dealul Solovan – Sighet, a Peşterii de la Mohelca – Crăciuneşti şi a Grotei din Cetăţuia – Onceşti. S-a recartat şi continuat Avenul din Colţul Prisăcii, Avenul cu Ferestruică – Buciumi, s-a descoperit şi cartat Grota din Făget – Sighet, Grota Perlelor – Valea Vinului, Rodna, Avenul din Valea Purcăreţului, s-au descoperit şi cartat cinci cavităţi în Podul Cearcănului şi Dl. Frumos, s-a descoperit şi cartat Peştera Vasile Bologa din Geamănu – Munţii Maramureşului. Este anul care marchează o nouă orientare a clubului, şi anume cea înspre explorarea cartarea şi cercetarea cavităţilor artificiale, cu precădere a minelor vechi – săpate manual, unele dintre ele fiind deja menţionate. Un aport important în activitatea clubului a fost adus de apariţia unor noi membri sau participanţi ocazionali: Bertalan Robert, Boboşan Dana, Boboşan Ovidiu, Chiuzbăian Bogdan, Drăguş Marius, Habineac Augustina, Mihali Lucian, Portase Alec junior, Ravay Nagy Sandor. Vari Andree

Anul 2000 începe cu recartarea şi continuarea Peşterii de la Vărai, apoi recartarea Peşterii din Valea Rea de la Vălenii Şomcutei, descoperirea şi cartarea Peşterii şi Ponorului Hornoiu, recartarea avenelor din Vf. Lui Indrion şi descoperirea Peşterii cu Săritori din Vf. lui Indrion de la Buciumi. Cu ocazia Congresului Naţional de Speologie de la Stâna de Vale, se descoperă şi se explorează o nouă peşteră – Peştera din Izbucul de la Rampă, care actualmente este captare a unui izvor de apă plată. Se începe recartarea Peşterii Iza. Se descoperă avene noi în Platoul Vârtoape. În ture au participat ocazional sau pentru o perioadă mai îndelungată: Bogman Cristina, Boja Mircea, Chiş Vasile Timur, Chiuzbăian Bogdan, Grigor Florin, Lascu Adrian, Oprişan Alexandra, Pălincaş Marius, Peter Sorin, Szilagy Zsolt, Tămaş Călin, Roland.

Anul 2001 aduce recartarea Peşterii cu Oase – Poiana Botizii, descoperirea şi cartarea Avenului din Geamănu. Începând cu acest an în ture au mai participat: Abriham Cristian, Bacea Marius, Balea Dana, Dohotaru I., Kovacs Crista, Kovacs Zoltan, Moldovan Oana, Rita, Szöllösy Szabolcs Taşcă Constantin, Văsuţiu Cătălin, Zaharia Luminiţa, Zaharie Raul, Zekany Gabriela.

În anul 2002 au avut loc explorări în mai multe zone. În Depresiunea Maramureşului s-a recartat Peştera de pe Obcină - Valea Iscioarei din zona Săcel, în Munţii Maramureşului s-a descoperit, explorat şi cartat Peştera Mică în Marne din zona Dealului Tocarnea, în Munţii Rodnei s-a cartat Peştera cu trei intrări din Muncelul Râios, s-a început cartarea Avenul lui Pintea din Muncelul Râios, s-a descoperit un aven în zona Izvorul Izei, s-au cartat două avene de mici dimensiuni situate în Uliţa de Piatră, s-a cartat Peştera nr. 1 din Piatra Albă. În Munţii Tibleş s-a explorat şi fotografiat în Ponorul Jitelor, în Podişul Someşan s-a recartat Peştera Măgurici, s-a regăsit şi cartat Avenul cu Copac din zona Hovrila - bazinul Bârsăului, s-a cartat Peştera cu două intrări din carieră în zona Cheilor Babei - bazinul Văii Poiana. Rist Iosif a efectuat o tură de scufundare cu echipament de scafandru autonom în Peştera Lii – Cuciulat, în Depresiunea Lăpuşului s-a cartat Avenul lui Mihai din Dl. Vârtopul Mare de la Răzoare, s-au cartat Peştera cu Apă din Dealul Ursului şi Avenul din Ponorul din Dealul Ursului. În ture îşi fac prezenţa noi participanţi: Călin Dănuţ, Cucu Stela, Gherghel Victor, Lorenzo Michelle (Italia), Pălincaş Claudiu.

În anul 2003, explorările s-au făcut în mai multe zone. În Depresiunea Maramureşului, la Coştiui, s-au făcut prospecţiuni şi cartări la suprafaţa Salinei Appafy şi s-a efectuat o primă explorare în subteran în porţiunea superioară a salinei. În Munţii Rodnei s-au recartat cca. 400 m în Peştera Iza, s-au cartat două peşteri în Tarniţa la Cruce, s-a explorat Preluca de Sub Piatră, în Podişul Someşan s-a descoperit, explorat şi cartat Peştera cu Puţ din Dumbravă, în Depresiunea Lăpuşului s-a explorat şi cartat o peşteră în Dl. Ierugii din zona satului Răzoare. În ture au mai participat: Câmpean Mirela, Ghineţ Octavian, Iepure Sanda, Rist Adrian, Stremţan Cosmin, Ştefănoiu Aurel.

Anul 2004 aduce noi explorări în: Munţii Rodnei unde s-a continuat cartarea Avenul lui Pintea din Muncelul Râios. După săparea unui tunel în Peştera de la Izbuc s-a reuşit penetrarea în sistemul Iza Ponor – Iza Izbuc - sectorul post izbuc - descoperindu-se şi cartându-se în premieră cca. 500 m de galerii. Ulterior descoperirii, Rajka Geza face o scufundare în sifonul amonte. În Podişul Someşan s-a cartat Avenul de sub Piatră, situat în zona Valea Caselor – Vărai, s-a explorat şi cartat un aven în zona Valea Rea - Buciumi. Începând cu acest an în ture au mai participat: Bordaş Dorin, Clain Emanuel, Costin Alexandru, Fieslier Andrei, Iliescu Mihai, Mihăilă Anamaria, Murariu Alexandru, Negruş Anda, Negruş Cristian, Negruş Vlad, Sahy Diana, Stoia Gil, Rajka Geza, Tămaş Anamaria.

În anul 2005, explorările au avut loc în Munţii Vulcanici de Nord unde s-a cartat o peşteră în Piatra Roşie şi o alta în versantul drept al Văii Bulzului - Şurdeşti, în Munţii Maramureşului s-au cartat două peşteri la Peleşata în zona Poienilor de sub Munte, în Munţii Ţibleş s-au observat şi inventariat liliecii din Peştera Ponorul Jitelor, în Munţii Rodnei în Peştera Izei s-a explorat galeria amonte de la Sala Mare, în Podişul Someşan s-a cartat Peştera Ponor de După Coaste, s-a identificat şi recartat Peştera de la Holbură, în Defileul Lăpuşului s-a explorat şi cartat Peştera de la Curtea Căpitanului de la Buteasa. În galeria de mină Vicleanu Mare din Bazinul minier Baia Mare, s-a făcut explorare, filmare şi observaţii asupra unor interesante plante existente în galerie. Au mai participat: Badea Paul, Babici Gavrilă, Bauer Cristina, Botişan Oana, Brete Loredana, Buftea Monica, Chiş Bogdan, Clain Iuliu, Costin Alexandru jr, Cozma Bernadette, Cseke Marius, Csiki Arpad, Dan Andrei, Demeter Iulia, Făt Alexandru, Fârte Dorin, Fejes Răzvan, Golda Flaviu, Ilieş Maria, Kocsi Tiberiu, Libotean Dan, Lupşe Lucian, Maroşan Vasile, Mureşan Alexandru, Mureşan Bogdan, Mureşan Raluca, Mureşan Ramona, Năprădean Daniel, Porumb Tudor, Sabău H, Tarţa Dan, Tilcă Roxana, Todoran Oana, Toth Călin, Toth Julius, Toth Szilard Krisztian - Szindi, Vălean Adriana, Vigh Levente, Dănilă Cosmin.

În anul 2006, explorările s-au efectuat în Munţii Vulcanici de Nord, unde s-a cartat Abriul din Piatra Roşie de la Şurdeşti, apoi în Depresiunea Maramureşului în zona Lunca la Tisa s-a explorat şi cartat Peştera lui Doboş din Dl. Camnea, iar în Valea Stejarului (Porcului) din Bazinul Izei, s-a explorat şi cartat Peştera din Dealul Hurgoi. În Munţii Maramureşului, în zona Vf. Pop Ivan, s-a explorat şi cartat parţial Peştera în Gheaţă din Pârâul Şurii, Valea Criva, peşteră dezvoltată într-un gheţar nival de cca. 700 de m lungime. În Munţii Rodnei s-au cartat câteva sute de metri în Peştera Iza, în Podişul Someşan s-a cartat un aven în Valea Rea - Buciumi, s-a descoperit, explorat şi cartat Peştera Mare cu Ponor de După Coaste de la Cormeniş. Este anul în care cercetările pe parte de minerit vechi s-au intensificat. Astfel s-a explorat Galeria de mină Borcut - Valea Borcutului, din zona Baia Sprie, în care s-a identificat, măsurat, fotografiat monumentul epigrafic Lobkovitz (1834) încastrat într-un perete al galeriei. S-au parcurs şi explorat: Galeria Lobkovitz – Bazinul minier Baia Mare, o parte din Galeria Nordul Mare, Catacombele, Puţul Werner, maşina de extracţie, şi galeriile străvechi străpunse de către cele mai recente. S-a cercetat, explorat şi cartat reţeaua medievală de canalizare a oraşului Baia Mare situată în Piaţa Păcii, decoperită accidental cu ocazia unor amenajări edilitare efectuate de primărie. În ture îşi fac prezenţa noi participanţi: Bartha Zoltan, Botez Mihai, Bude Alexandru, Chiş T. Bogdan, Cozmuţa Sorin, Dale Tudor, Dobra Marius, Fuer Corina, Füzesy Zoltan, Gâz Măgureanu Sânziana, Goja Petru Lucian, Hăgan Iulian, Kacso Carol, Katona Noemi, Lazea Cătălin, Maroşan Anamaria, Maroşan Alexandru, Martiniuc Adrian, Martiniuc Gheorghe, Moroşanu Marius, Pandi Tamaş, Perşoiu Aurel, Pitic Dan, Pop Paula, Rus Cristina, Schlezinger Robert, Tămâian Mihai, Todoran Oana, Vintilescu Radu, Vişan Iuliana.

În anul 2007, explorările s-au făcut în Podişul Someşan, unde s-a efectuat o scufundare în premieră Peştera Gaura Pişoii de la Frâncenii de Piatră, plonjându-se sifonul pe o lungime de 25 de m, în Munţii Rodnei s-au explorat şi cartat peste 300 m de galerie în Peştera Iza, iar în zona vf. Laptelui – Rabla, s-a descoperit, explorat şi cartat Peştera Frigiderul lui Bonifapt. În Munţii Bihor – Vlădeasa se participă la recartarea a cca. 600 m în Peştera Humpleu. În domeniul mineritului s-a descoperit şi explorat Mina Piticilor de la Chiuzbaia, din cadrul Zăcământului Herja, s-au descoperit şi explorat galeriile vechi de mină din Valea Sarcaret şi Galeria Delius, s-a descoperit şi cartat Galeria Petru şi Pavel Superior - Valea Roşie, s-a identificat şi explorat Galeria Sfântu Gheorghe Negru de la Băiţa. În ture îşi fac prezenţa noi participanţi, dintre care unii devin ulterior membri: Achim Marius, Bereş Ioan Liviu, Carstian Roxana, Costin Dana, Dan Ana, Fodor Alexa, Ghedan Lavinia, Gligan Gheorghe, Grigor Mihai, Häuselmann Philipp, Jugrin Teodora, Jurje Mihai, Merşei Wilhelm, Mesaroş Alexandra, Mureşan Raul Claudiu, Năsui Daniel, Năforeanu Tudor, Paltan Andreea, Paltan Robert, Pop Andrei, Pop Mihai, Pop Remus, Rus Raul, Rus Timea, Tămaş Valentin, Szöllösy Szabolcs, Vaum Rudolf.

În anul 2008, în Munţii Rodnei, s-au recartat / cartat galerii din Peştera Iza, se cartează Peştera din Peretele Mare, Avenul fără Ecou şi un ponor, Avenul cu Lespede şi alte două peşteri în şisturi de dimensiuni mai mici situate deasupra lacului Izvorul Bistriţei. În Podişul Someşan în Peştera Gaura Pişoii de la Frâncenii de Piatră, Rist Iosif, într-o scufundare solitară, a reuşit continuarea plonjării, depăşind punctul în care s-a stopat continuarea explorării în anul 2007, explorând 50 m de sifon, în zona Luminişu – Bizuşa, s-a descoperit, explorat şi cartat Fântâna lui Pavel , o interesantă peşteră în care s-a ajuns prin parcurgerea puţului unei fântâni. În Munţii Bihor – Vlădeasa se participă la recartarea a cca. 450 m în Peştera Humpleu. În cadrul explorărilor miniere, în Bazinul minier Baia Mare s-a continuat cartarea în Galeria Petru şi Pavel Superior de la Valea Roşie, s-a cartat Galeria Sfântu Gheorghe Negru inferior de la Băiţa, s-a cartat Galeria Delius de la Valea Roşie. În Bazinul minier Baia Borşa s-au explorat şi cartat Galeriile Bartolomeu şi Galeria Ana inferior. În anul 2008, în ture au mai participat: Bogdan Tomuş, Chiuzbăian Alexandru, Cociani Lorenzo, Denuţ Simona, Denuţ Ioan, Füzesy Simona, Geantă Anca, Gînsac Alina, Ilniţchi Oana, Ichim Cornel, Ilniţchi Radu, Johnston Vanessa, Lazăr Daniel, Marc Diana, Mihali Mihai, Mociran Adrian, Moldovan Adrian, Moldovan Cristian, Crăiţă Radu - Shuba, Neag Ionel (Jean), Şoit Georgiana, Todoran Maria Victoria, Todoran Monica Voichiţa, Ungureanu Răzvan, Vlaşin Ioan.

În anul 2009, în Munţii Rodnei în Piatra Albă, s-au descoperit şi cartat Peştera - Aven nr. 2, Peştera Isoscel şi Peştera cu Ferestre, s-au efectuat două scufundări în Peştera Izvorul Izei s-au depăşit sifoanele 3 şi 4 (Rajka Geza şi Nagy Nimrod), cu recunoaşterea sifonului 5, iar în Peştera Iza s-au continuat explorările şi cartările. În Munţii Apuseni, în cadrul colaborării cu Clubul de Speologie „Cristal“ Oradea, s-au cartat Peştera lui Traian Curta din zona Chişcău - Munţii Bihorului, s-a participat la echiparea, cartarea şi continuarea Avenului lui Paşcalău. În Podişul Someşan s-a descoperit explorat şi cartat o nouă porţiune în Peştera Lii, s-a descoperit, explorat şi cartat Avenul din Şesuţ, s-au descoperit, explorat şi cartat Peştera din Coasta Vlădicii, Avenul din Fundul Labului, Avenul din Cariera Nouă de la Prislopul Boiului, s-a cartat Avenul cu Puşcături, s-a cartat Avenul Fraţilor Jderi situate în Valea Ascunsă - Valea Purcareţului, s-a cartat Avenul Grozii, s-a recartat Peştera din Poiana Secăturii, s-a cartat abriul Biserica Dracului. În Peştera de la Izbucul Zugău, printr-o explorare prin scufundare făcută de către Rist Iosif, s-a descoperit o posibilă ramură nouă, laterală, iar în Peştera de la Vărai s-au descoperit cca. 50 m de noi galerii. În Defileul Lăpuşului s-a explorat şi recartat Peştera Gaura din Cetăţeaua de la Vima, s-a descoperit, explorat şi cartat Peştera Bursucilor din Dâmbul lui Danilă din Dealul Corbului. În ture îşi fac prezenţa noi participanţi, dintre care unii devin ulterior membri: Achim Paul, Borz Ioana, Bozga Cristian, Buzura Călin, Buzura Mircea, Buzura Olimpiu, Ciurte Dan, Chinţa Olimpiu, Damian Norbert, Dan Ana, Drencze Bogdan, Elekes Amalia, Lazăr Daniel, Libic Eduard, Lihet Emanuel, Luca Marius, Maicher Reka, Marin Costea, Marian Vlad, Mateşan Vlad, Mociran Diana, Mureşan Adrian, Mureşan Laura, Nagy Nimrod, Onac Bogdan, Orban Laszlo, Paşcan Roxana, Petruţ Izabela, Roman Adrian Ionuţ, Tămaş Maria-Magdalena, Teodorescu Corina, Vaida Victoraş, Vaidiş Raluca, Vălean Andrada.

În anul 2010, în Munţii Rodnei în Peştera Iza şi în Peştera de la Izbuc s-au descoperit, explorat şi cartat mai multe sute de metri. În Depresiunea Maramureşului la Botiza s-a explorat şi recartat Avenul în gips din Dl. Vizuinii - Pietrele de Var, în Podişul Someşan, s-a descoperit şi cartat Ponorul lui Gheorghea Calului din Coasta Cornilor, s-a cartat Avenul Mic de După Coaste – Cormeniş, s-a explorat şi cartat Peştera cu Abri din Piatra Hănţoii – Ileanda, s-a explorat şi cartat o porţiune din Izbucului Zugăul Babei - Prislopul Boiului. În Munţii Vulcanici de Nord, Masivul Igniş, s-a explorat şi cartat Peştera dintre Blocuri de sub Igniş, în Munţii Pădurea Craiului - zona Damiş, s-a participat la recartarea Avenului lui Paşcalău. În cadrul turelor legate de minerit, s-au explorat şi cartat diferite galerii de mină medievale, săpate manual: Puţul Nou – cu denivelarea de – 65 m, Galeria Petru şi Pavel Inferior, noile obiective vechi de mină situate în vers. stâng al Văii Amadei – zona Dealul Crucii, Galeria Alexandru - Valea Borcutului, Mina Haiducilor din Valea Sescina - Firiza, excavaţia Crăpătura Zorilor din zăcământul Baia Sprie. În ture au mai participat: Cosma Lavinia, Flaviu Odorhean, Gliga Diana, Gnatiuc Ion, Ianc Cristina, Ianc Raluca, Lipotean Ioana, Marinca Călin, Mărieş Loredana, Micuţa Alin (Animalu'), Paşcan Roxana, Pârvu Vlad, Pieptu Vlad, Pop Ioan (GNM), Poşmoşanu Andrei, Smith Nadine, Tănase Paul, Vaida Silviu.

Anul 2011 marchează producerea unui nefericit eveniment care a condus la pierderea celui mai important membru – preşedintele clubului Iştvan Dumitru, decedat în urma unui tragic accident în masivul Igniş. Cu mare durere şi amărăciune, Clubul de Speologie „Montana“ organizează totuşi la Ileanda – judeţul Sălaj, Congresul Naţional de Speologie, ediţia a XXXIX –a , eveniment programat a se organiza încă din anul 2010. A fost un reuşit eveniment care a reunit speologi de la multe cluburi din România şi participanţi din străinătate. În anul 2011, explorările au avut loc în Munţii Rodnei, unde s-a explorat şi cartat Peştera Mică din Dealul Popii şi Peştera Abruptă din Dealul Popii - Valea Vinului, în Podişul Someşan s-au explorat şi cartat două peşteri noi în zona satului Cormeniş, în Peştera Gaura Pişoii de la Frâncenii de Piatră s-a reuşit dezamorsarea sifonului prin golirea cca. 200 mc. de apă şi depăşirea terminusului stabilit prin explorarea cu scafandrul făcută în 19 - 20.07.2008, ajungându-se în zonă aerată. În Defileul Lăpuşului s-a explorat şi cartat Şura Dracului din Custura Cetăţelii – Sălniţa. În cadrul explorărilor legate de minerit s-a cartat Puţul de aeraj nr. 2 de pe Galeria Sveiczer, s-a descoperit explorat şi cartat o nouă galerie pe valea Roşie, galerie căruia i s-a atribuit denumirea ,,Galeria Dumitru Iştvan“ – în memoria lui Nea Mitică, recent dispărut. S-a descoperit un sector de galerie veche pe Valea Toncii, afl. stg. al Văii Borcutului, Bazinul minier Baia Mare. În ture au mai participat noi persoane: Barbura Gheorghe, Babici Manuela, Bâlcu Teodor, Brad Traian, Chiuzbăian Adrian, Cojocaru Rareş, Futo Edmund, Gavrilescu Rareş, Giurgiu Alexandra, Ioja Andras, Jurje Vasile, Kenesz Marius, Mada Paula, Molnar Adriana, Noe Emi, Paşca Adela, Panait Andrei, Savolsky Mădăras Tiberiu.

În anul 2012, în Munţii Vulcanici de Nord s-a descoperit, explorat şi cartat Peştera cu Sală de sub Ciontolanu - Chiuzbaia, în Munţii Rodnei s-au descoperit, explorat şi cartat Peştera - aven de sub Gărgălău, Măgăoaia, Peştera de sub Piatra Rea, s-a descoperit, explorat şi cartat o peşteră nouă aşa-zisa „Peştera din Batrâna“ din Căldarea Galaţiului, în Munţii Ţibleş s-a început recartarea Ponorului Jitelor, s-a explorat şi cartat Peştera cu Sală din Valea Iederugii, în Munţii Apuseni s-a participat la explorarea şi recartarea Avenului lui Paşcalău, în Podişul Someşan s-au descoperit, explorat şi cartat două avene şi o peşteră în zona Ileanda – Podişul Someşan. În ture au mai participat: Bota Viorel, Hontău Adrian, Lucineţ Ada, Kovacs Laura, Molnar Adriana, Oşan Paul.

În anul 2013, în Munţii Vulcanici de Nord, s-a reidentificat intrarea în Avenul din Custura Şetrii, Munţii Lăpuşului, Vf. Şatra acesta a fost explorat şi cartat ulterior, în Munţii Rodnei s-au făcut ture de suprafaţă la ponoarele de la Preluca Măgurii, explorare la Ponorul Speranţei, explorare la Izvorul Puturos. În Podişul Someşan s-a identificat şi cartat un abri mare la ieşirea din Hida, s-a cartat pe la Avenul de la Lacul Florii, Avenul cu Broaşte din culme, s-a observat gaura în cariera de la Letca, la peştera cu cavernament atipic de la Vărai, s-a identificat o cavitate probabil tectonică cu curent de aer traversată de galeria minieră, s-a observat un aven probabil nou în zona Peşterii Lii. În Zona Izbucului din V. Peşterii, zona Lemniu, a avut loc o tură de observaţii. În Defileul Lăpuşului la Custura Cetăţelii de la Vima s-a identificat, poziţionat, cartat un sit care cuprinde un sistem de ziduri, probabil resturi ale unei aşezări. În anul 2013, noi persoane ni s-au alăturat în ture: Bărbos Andrei, Buju Noemi, Carabă Marius, Călugăr Monica, Coroian Viorel, Cosma Andreea, Coteţ Ioan, Druţă Claudiu, Eberhardt Timea, Gyurka Zsolt, Hoha George, Idita Alexandra, Lang Ioan, Leon Lazăr, Spălnăcan Rareş, Vârşescu Sara.

În anul 2014, turele s-au făcut în Munţii Vulcanici de Nord, undecs-au făcut explorări prospective în rapel pe peretele Pietrii Roşii de la Şurdeşti, vizită la Bulbucul Mic, apoi la Dăneşti în Dealul Mândra Vedere, s-a bătut zona, s-a observat o diaclază la suprafaţă. În Munţii Rodnei în zona Valea Vinului – Dealul Popii, Valea Cobăşel, s-au făcut prospecţiuni la suprafaţă, diferite, localizări / măsurători GPS, observaţii în zona Peşterii Cobăşel, P. Baia lui Schneider şi altele din Dl. Popii, s-au observat două obiective, probabil de tip aven. În cadrul turelor de cercetare minieră, s-a explorat în premieră un puţ de 30 m în capătul Galeriei de Fum a Grotei din Dealul Crucii, s-a descoperit şi explorat parţial o galerie de mină situată în vers. drept a Văii Ulmoasa, s-a explorat şi cartat Galeria minieră de la cota 280 m din Valea Toncii, s-a explorat şi cartat Galeria minieră + 340 din Valea Sarcaret, Zona Valea Roşie - Bazinul minier Baia Mare. În anul 2014, în ture au mai participat: Moisa Cezar, Moisa Iulia Alina, Mureşan Gheorghe, Pop Simona, Velker Rareş.

Nu putem să nu-i amintim (chiar dacă incomplet), pe cei care ne-au ajutat. Lunga listă începe cu Ică Giurgiu, de la care în 1978-1980 am aflat despre fişele de anunţ şi confirmare şi datorită căruia au fost publicate primele noastre lucrări (şi multe altele ulterior), continuă cu regretatul Radu Baboş, care ne-a donat prima noastră coardă (cu care am înlocuit funia de cânepă folosită anterior), Dan Cherecheş şi Dăniluc Dan de la „Poli Cluj“, cu care am explorat primele cavităţi din platoul Hârtoape de la Răzoare, fraţii Baciu de la „G.E.S.S“. Bucureşti, care şi-au „ascuţit“ genunchii în peşterile de la Lii şi de la Moara lui Pocol şi ne-au împrumutat o parte din echipamentul de scufundare necesar, apoi Clubului de Speologie ,,Focul Viu“ Bucureşti, ale căror neoprene ne-au fost împrumutate absolut dezinteresat şi amical, Didi Jurkiewicz cu care am căutat şi explorat peşteri în Piatra Rea şi care ne-a „îmbrăcat“ în puf. Menţionăm câteva nume, organizaţii sau instituţii: Clubul de Speologie „Labirint“ Bucureşti, Clubul de Speologie „Exploratorii“ Reşiţa, Clubul de Speologie „G.E.I.S“ Iaşi, „Rodna“ Vişeu de Sus, „Orizont“ Gherla, Clubul de Speologie „Montana“ Oneşti, „Someşul Dej“, Clubul Naţional de Turism pentru Tineret, Clubul „Ecosport“ Baia Mare, Salvamont Valea Vinului (Vargoski Mihai şi Jozsi), Muzeul Maramureşean Sighetu Marmaţiei, grupul de scafandrii belgieni (Jean Pierre Bastin, Axel Arnould, Michel Vincent). Aducem mulţumiri celor care ne-au sprijinit pentru a duce cu bine la capăt cele două congrese naţionale de speologie pe care le-am organizat: cel de la Borşa (judeţul Maramureş) în 1998 şi cel de la Ileanda (judeţul Sălaj) în 2011: d-lui dr. Daniel Bărcan, d-lui. Cervenschi – Borşa D-lui. prof Ciurte Ioan – Grup Şcolar Ioachim Pop -Ileanda şi prietenului Buzura Călin care ne-a îndrumat şi uneori găzduit mai mulţi ani la rând în turele speo din zona Ileanda – Bizuşa - Luminişu. Nu în ultimul rând mulţumim membrilor cluburilor cu care am colaborat excelent, în cadrul campaniilor de explorare şi cartare, desfăşurate în special în Peştera Iza şi în Peştera de la Izbuc: Albamont Alba Iulia, Cristal Oradea, Proteus Hunedoara, Speotelex Cluj.

Vom încheia cu cei care ne-au ascultat cu amabilitate, ajutat şi chiar vizitat. Primul membru de onoare al ,,Montanei“, dl. prof. Dr. Marcian Bleahu este cel care a avut câteva cuvinte bune pentru noi de la prima noastră prezenţă la Speosportul de la Izvorul Mureşului din 1980, pentru ca în iulie 1994 să participe la tabăra noastră de la Cuciulat. Regretatul Emilian Cristea a avut, de asemenea, cuvinte încurajatoare pentru noi, într-o perioadă în care rezultatele noastre erau încă modeste (Speosportul din 1982 de la Costineşti). Specialiştii Institutului de Speologie „Emil Racoviţă“ ne-au limpezit de multe ori lucruri pe care nu le cunoşteam sau nu le înţelegeam, impulsionându-ne decisiv activitatea spre două domenii importante (sistematizare-cadastru şi studiul ştiinţific al peşterilor).

În final, în câteva fraze ar trebui definită o activitate de câteva zeci de ani. În acest timp am reuşit să înţelegem că plăcerea derivă nu doar din percepţiile biologice, ci uneori chiar contrar acestora, este de natură psihică în totalitate (fenomen caracteristic subiectivismului inerent al naturii umane). Beneficiem de o rezidenţă într-o arie cu carst limitat (vorba lui Ioji, „mamă, de ce nu m-ai facut moţ sau francez ?!“), dar în care am reuşit să creăm o continuitate de activitate, datorată celor câteva generaţii ale Montanei, a căror suprapunere a constituit „motorul“ acestei activităţi, prin combinarea entuziasmului cu experienţa. Fiecare nou - venit şi-a găsit cu uşurinţă un loc în piramida care susţine explorarea de vârf, visând în secret să ajungă în vârful piramidei. Rezultatul este că ,,Montana“ s-a bazat pe mulţi membri ai altor cluburi de speologie, dar nici un alt club nu are în componenţă foşti membri ai Montanei.

O încheiere optimistă ar suna ca refrenul unui iubit cântec al nostru „Vom continua“. Vom continua atât timp cât noile generaţii vor continua să apară la timp, pentru a prelua experienţa anilor de explorare.

01.08.2015