Clubul de Speologie "Montana" Baia Mare - Galerie foto

Home > In memoriam Dumitru IÅŸtvan 03.10.1947 - 03.04.2011

Minghiras_Traian,_Spre_Suhard.jpg
In memoriam: Dumitru IştvanÎncă de copil a primit din familie o educaţie aleasă, cu aplecare spre lectură şi frumos. Tot de atunci i se trăgea şi dragostea pentru drumeţiile prin natură, cu predilecţie spre inedit şi miraculos, spre tainele lumii. De la preocupările din copilărie, duse mână-n mână cu lecturile profunde, nu a fost cale lungă până să devină un lider în Maramureş în ce priveşte orientarea sportivă, speologia, mineritul şi geologia. De la prima întâlnire cu el îţi dădeai seama că este un erudit, o enciclopedie vie. Împărtăşea celor din apropierea lui cu multă generozitate din vastele sale acumulări. Era o fire blajină, un interlocutor de o inteligenţă sclipitoare şi de un umor caracteristic, în compania căruia ai fi tot dorit să fii.
Mitică Iştvan s-a născut în 03.10.1947, în satul Movila Ruptă, judeţul Botoşani. A absolvit Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie Bucureşti, Facultatea de Geologie Tehnică, în anul 1970. A lucrat ca geolog la IPEG Maramureş timp de 36 de ani, începând cu anul 1971, iar din anul 2007 la Cuarţ Grup. A ocupat pe rând poziţiile de inginer geofizician, geolog, şef Serviciu Geologic apoi Geolog şef. A îmbinat toată viaţa meseria cu pasiunea, reuşind să aducă valoroase rezultate portofoliului cunoaşterii.
"Dicţionarul geologilor care au lucrat în zona Baia Mare şi ariile adiacente" consemnează valoroasa sa activitate profesională. Mitică Iştvan a avut dealtfel şi o bogată activitate publicistică, urmărind crezul conform căruia nu este destul să explorezi şi să faci o hartă a celor explorate, finalitatea muncii fiind neapărat prezentarea şi publicarea rezultatelor. Iar acest crez a fost transmis colaboratorilor şi colegilor lui de club. Este autor şi coautor la 36 rapoarte geologice, 25 proiecte de cercetare geologică, 30 de comunicări ştiinţifice de geologie, autor a 21 lucrări ştiinţifice de speologie publicate în România, autor şi coautor de hărţi turistice şi de ghiduri turistice în Maramureş: Munţii Gutâi, zona Borşa-Vişeu, Valea Vaserului şi multe altele.
Aventurile speologice le-a început din copilărie, ca mulţi dintre noi, însă speologia „serioasă” a început-o, după chiar spusele lui, “...în 21.11.1976, când un grup din Clubul de Turism Montana din Baia Mare (înfiinţat în anul 1974), a făcut o banală tură duminicală, dar prima în carst. Autobuzul de Mesteacăn (cu programul neschimbat de 20 de ani) i-a debarcat pe cei 4 participanţi (Czibulak Stefan - preşedintele clubului, Iştvan Dumitru - conducătorul secţiei de orientare turistică, Zachan Alexandru şi Potra Andrei) în crucea drumurilor din Mesteacăn, de unde grupul coboară la Peştera Ciungi [...] Şedinţa desfăşurată în aşteptarea autobuzului laPopasul Mesteacăn, cu plăcintă creaţă şi bere, a hotărât: carstul este o "chestie" atractivă şi pasionantă, ce merită să devină obiect de cercetare pentru Clubul Montana.”
Acesta a fost de fapt momentul înfiinţării secţiei de speologie a Montanei, căreia i-a fost fondator şi mai apoi preşedinte timp de mai bine de 30 de ani. Cu acest club a descoperit, explorat şi cartat peste 200 de peşteri, datele lor fiind acum la cadastrul Institutului de Speologie "Emil Racoviţă". Nea Mitică a fost întemeietorul activităţii speologice pentru noi, cei din nord-vestul ţării, cu activitate desfăşurată în judeţele Maramureş, Sălaj, Bistriţa-Năsăud şi Satu Mare. Excelent organizator de ture, sub îndrumarea lui speologii clubului Montana au explorat, cartat şi sistematizat în special “marea dragoste” - peşterile din Podişul Someşan - devenite obsesie, cărora le-au dedicat zile, săptămâni, vacanţe şi chiar şi cântecele lor. Fie ele lucrări publicate în revistele de speologie, simple rapoarte de tură sau uneori chiar e-mail-uri adresate nouă, scrierile lui Mitică îmbinau datele “tehnice” geologice cu cele speologice sau mineralogice...şi le “presărau” cu umorul lui caracteristic:
„Vom reveni. Urmează tradiţionalul concert în luncă susţinut de chitara lui Nucu şi grupul vocal Speo-Montana, cu lieduri speo, apoi scoaterea materialelor de la sifonul 2, [...] extragerea dintr-un bidon cu apă a aparaturii foto, avînd interesante eşantioane de argilă între lentile şi mostre originale de apă din sifon în casetele dia, rezultatele ştiinţifice depăşind astfel cu mult pe cele artistice programate, spre bucuria proprietarilor sculelor.”
Sub îndrumarea lui, peşterile din bazinele tradiţionale: 4001, 4002, 4003, s-au înmulţit an de an, cu ajutorul cunoştinţelor lui am descoperit peşteri în zone absolut netradiţionale pentru speologi, cum ar fi Munţii Gutâi sau Munţii Maramureşului, în roci vulcanice...în conglomerate...în gresii... în gheaţă...în ce-o fi, uneori chiar şi în calcare sau în gipsuri... N-or fi ele niciodată recorduri speologice, dar cea mai frumoasă peşteră este întotdeauna cea pe care ai descoperit-o azi. “Beneficiem de o rezidenţă într-o arie cu carst limitat (vorba lui Ioji, "mamă, de ce nu m-ai facut moţ sau francez"), dar în care am reusit sa creăm o continuitate de activitate, datorată celor cinci generaţii ale Montanei”, scria el modest, dar generaţiile astea, cinci sau câte or mai fi fost până acum, datorează extrem de mult prezenţei lui discrete şi muncii lui eficiente. În paralel cu activitatea geologică, cu turele speo şi cu drumeţiile, Mitică Iştvan a început să cerceteze minele vechi din Baia Mare, Baia Sprie, Borşa... o ocupaţie care îmbina cunoştinţele lui vaste de geologie cu arheologia. A condus lucrări de identificare, explorare şi cercetare a minelor medievale săpate manual, fiind la noi unul dintre promotorii studiului cavităţilor artificiale. A fost coordonator al mai multor proiecte ale clubului, a participat la marcarea şi amenajarea rezervaţiilor din judeţul Maramureş, a participat la proiecte de valorificare a patrimoniului turistic local. A fost membru în Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Munţii Maramureşului şi în Consiliul Consultativ al Parcului Naţional Munţii Rodnei, membru de onoare al Federaţiei Române de Speologie...
Toate aceste enumerări rupte din întreg rămân doar palide date de ordin statistic, fără a vorbi un pic de Omul Mitică. În permanenţă remarcam la Mitică o simbioză a laturii lui profesionale cu cea socială, umană. Într-un mod atât de firesc…Dacă cu profesionalismul lui proverbial transcendea anumite realităţi fizice, fineţea gîndirii, discreţia şi dăruirea de sine au constituit modul de relaţionare cu semenii. De multe ori dublate de o condescendenţă şi omniprezentă jovialitate. Un astfel de om rar îţi este dat să întâlneşti. Avea harul de a călăuzi destine. Un mare prieten.
Nu demult, mai precis acum trei ani, Nea Mitică, într-un in memoriam dedicat lui Neluţu Tămaş, trecut la cele veşnice, scria: ,,Prietenul nostru s-a mutat definitiv în lumea subpământului, unde explorează lumea de dincolo. Deşi junghiul e mare în spate, n-avem ce face, până la urmă mai devreme sau mai târziu, îi vom povesti ce a mai făcut Montana“. Cu regret, prematur şi neverosimil suntem forţaţi să constatăm că destinul a făcut ca tocmai dumnealui să fie acel mesager, ca sfârşitul să îl ajungă în munţii pe care i-a iubit atât de mult. “O încheiere optimistă ar suna ca refrenul unui iubit cântec al nostru, "vom continua". Vom continua atât timp cât noile generaţii vor continua să apară la timp pentru a prelua experienţa celor 35 de ani de explorare.”
Dumnezeu să aibă grijă de sufletul tău generos Mitică, te vom purta mereu în inimile noastre.
Colegii de la SpeoMONTANA Baia Mare

     
1 files on 1 page(s)