23. Galeria Bartolomeu, Baia Borșa
Galeria Bartolomeu este situată în versantul stâng al Văii Secu, la câteva zeci de metri în amonte de confluenţa cu Pârâul Negru la cota +1080 m.
Galeria porneşte direcţional spre NNE pe filonul Bartolomeu şi după câţiva metri, după ce filonul se efilează, este dirijată transversal spre nord, apoi nord vest, până la filonul Petru şi Pavel. Aici galeria ajunge într-un abataj cu lungime de cca 20 m, unde filonul a fost exploatat descendent, abatajul fiind inundat de apele de infiltraţie, dar se mai observă în apă buşteni, urme de armare etc.
Pe alocuri se disting pe tavan şi pe pereţi striaţii fine (cele de pe pereţi sunt verticale, iar cele de pe tavan, orizontale), destul de slab conturate, care pot reprezenta urme de săpare cu ţâncuş metalic, probabil pentru netezirea profilului galeriei după dizlocarea rocilor prin găuri de mină.
Datorită lungimii galeriei (cca 200 m) şi a situării filonului exploatat la distanţă mare de intrare, în galerie s-a amenajat o cale de transport cu şine şi traverse. La intrare şi pe tronsoane lungi de pe traseu se observă şine de lemn confecţionate din trunchiuri subţiri de arbori (diametrul 10-15 cm), despicate la jumătate pe lungime şi montate cu partea rotunjită în sus. Aceste şine de lemn sunt susţinute de traverse din lemn constituite tot din bucăţi de trunchiuri de arbori, dar cu diametrul mai mare (30 cm diametru), încastrarea şinei de lemn fiind făcută în lăcaşuri dreptunghiulare tăiate în traverse. În unele părţi, peste şina de lemn este prinsă cu crampoane metalice mici, o şină metalică îngustă (2 cm) şi mică (înălţime de 4-5 cm).
În unele părţi şina de metal este dispusă direct pe traversele de lemn. Este posibil ca „şina de lemn” să fie în realitate doar suportul şinei de metal fragile, sau să avem două etape diferite de construcţie: una iniţială cu şine de lemn şi alta, ulterioară, care a utilizat construcţia anterioară pentru montarea şinei metalice.
Concesiunea Bartolomeu este menţionată în anul 1841, probabil atunci când s-a cercetat capătul nordic al filonului cu acelaşi nume. Ulterior, la data de 1 august 1853, este solicitată concesiunea Bartolomeu, atunci începând probabil execuţia galeriei transversale spre filonul Petru şi Pavel. Se poate admite astfel că galeria Bartolomeu şi calea de transport din aceasta datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Galeria Bartolomeu este, pe o lungime de peste 100 m de la intrare, sediul unei colonii de zeci de exemplare de salamandre. Apa de infiltraţie este curată pentru că ea străbate roci eruptive fără sulfuri, din a căror descompunere se formează de obicei apele acide. Există musculiţe şi fluturi, hrana coloniei de salamandre fiind asigurată de prezenţa lemnului şi din reacţia acestuia cu apa de infiltraţie.
Cercetarea galeriei a fost efectuată la 27 februarie 2008 de un colectiv format de Clubul de Speologie Montana și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare. Ulterior, a fost realizată cartarea galeriei de către Clubul de Speologie Montana din Baia Mare. Dezvoltarea cartată a galeriei este 129,9 m de și denivelarea -5 m.
© 2020 Minghiraș Traian – Clubul de Speologie Montana Baia Mare. Toate drepturile rezervate. Reproducerea parțială sau integrală a textului sau a imaginilor este strict interzisă fără acordul scris al autorului.
