7. Galeria Petru și Pavel inferior + 362, Valea Roșie
Galeria Petru şi Pavel inferior +362 m a fost redescoperită de Clubul de Speologie Montana Baia Mare în anul 2007 și explorată și cartată în anul 2007- 2010. Este o lucrare minieră veche și complexă cu direcţia generală de dezvoltare SSV-NNE. Lucrarea este formată din două sectoare distincte.
Un prim tronson de galerie cu lungimea de cca. 20 metri urmează pe direcția SSV – NNE pasaje ascendente și descendente urmează ajungând până la un puț situat la cota -1 (secţiune dreptunghiulară 0,8/2,5 m). Acesta are adâncimea de 6 m, fundul lui atinge cota negativă maximă a lucrării de – 7 m iar dintr-un perete pornește o scundă galerie de 6,5 m lungime care subtraversează galeria principală la cota de – 4,5 și se închide în fund de sac. Revenind în galeria principală, în peretele estic există un abataj, care ajunge până la suprafaţă. Diferenţa de nivel dintre podeaua galeriei în acest loc şi suprafaţă este de 7 m, iar abatajul are o secţiune aproximativ dreptunghiulară, cu dimensiunile laturilor de 3/5 m. Lățimea galeriei variază între 0,5 – 4,8 m iar înălțimea între 1 – 6 m. La suprafață mai are o intrare superioară de dimensiuni mai mari, această galerie fiind probabil o galerie incipientă. După cca. 4 m după puț se urmează un sector ascendent până la cota de +1,1 m în care galeria se micşorează ca lăţime 1,5 m, iar înălţimea la 2,3 m.
Al doilea sector distinct are lungimea de 48 m, care are scurte schimbări de direcţie, spre NNE, respectiv NNV. Specific acestui sector este faptul că galeria are secțiunile rectangulare și pereţii galeriei sunt pronunțat înclinaţi spre dreapta. Înălţimea maximă este 2,2 m, iar lăţimea medie a galeriei se situează între de 0,8 m. Pe parcursul acestui tronson întâlnim 2 scurte galerii având aceleași secțiuni și sunt rambleiate aproape până în tavan cu bolovani şi material extras din alte sectoare ale galeriei principale. Terminusul lucrării este o sală de aproximativ 2,5/3 m, înaltă de 1,5 m, care se închide în fund de sac la cota de +2,1 m (364,1 cota absolută). Urmele de exploatare observate (găurile foarte diverse existente în pereţii diferitelor sectoare de galerie) sugerează faptul că această galerie a fost săpată manual.
S-a urmărit direcţional un filon cu direcţie NNV-SSE, cu grosime redusă (maxim 0,15 – 0,20 m în zona abatajului). De aici a fost excavată o cantitate de cca. 227 tone din care cca. 15 tone au fost de minereu. Este singura porţiune exploatabilă de pe filonul Petru şi Pavel, în galeria Petru şi Pavel superior +420 (descrisă anterior), filonul fiind neexploatabil. Ultima porţiune a galeriei urmăreşte direcţional un alt filon, cu grosime redusă, având tot direcţie NNV-SSE. Profilul dreptunghiular îngust al galeriei este asemănător cu cel din galeria Petru şi Pavel superior +420 m (descrisă anterior), dar galeria de la cota +362 m este realizată integral cu găuri de mină manuale şi se remarcă faptul că galeria s-a executat pe alocuri înclinat pe filon.
În această galerie sunt prezente cuarţuri dispuse în tavan şi pereţi. Întâlnim concreţiuni de culoare roşie, limonitice de tipul stalactitelor, draperiilor, scurgerilor parietale.
În porţiunea sa finală au fost identificate mai multe artefacte, resturi ale unor elemente constructive din lemn, unele fasonate și destul de bine conservate, folosite în exploatarea galeriei și probabil pentru transport sau acces.
Dezvoltarea totală a obiectivului este de 102,3 m, iar denivelarea 10,5 m (-7 m; +3,5).
Aspecte interesante despre explorarea, cartarea și vizitele organizate în această galerie, de membrii clubului nostru, puteți afla consultând secțiunea Contribuții științifice: Cercetări de arheologie montană la Baia Mare (I.), Revista Bistriței XXV/2011, p. 295-336 sau lecturând următoarele articole de presă:
Pe urmele piticilor cu coșurile pline de aur (21.01.2013). Graiul Maramureșului
Escaladare spectaculoasă într-o veche mină de aur (28.02.2009). Graiul Maramureșului