Primele explorări cu caracter speologic ale unor viitori membri ai Clubului de Speologie „Montana“ din Baia Mare au avut loc în 08 septembrie 1964, când, un grup de elevi băimăreni (Iştvan Dumitru, Kornreich Tiberiu, Pop Stelian), vizitează Peştera din Cariera Cuciulat. Acelaşi grup a parcurs în 07.09.1964 şi Peştera Lii, până la sifon. Între 1965-1966, s-au făcut vizite şi explorări ale Peşterii Ciungi (dezvoltare: 234 m), Peşterii din Unghiuri (100 m), Peştera Unghiuri amonte, Avenul de pe Dumbravă, Peştera de la Boiuţ şi Gaura Boiului de sub Piatră. S-au făcut cartări, realizându-se schiţe şi planuri ale acestora.

O altă tură s-a desfăşurat în anul 1972 tot în zona Mesteacăn – Boiu Mare. Echipa de atunci, compusă din Dumitru Iştvan, Relu Nemeş şi Cornel Pârvulescu, a efectuat unele explorări în premieră ale unor de avene şi peşteri.

Tabără la Avenul din Dumbravă, anul 1972. Fotografie din colecţia fam. Iştvan.
Tură speo zona Boiu Mare – Mesteacăn, anul 1972. Fotografie din colecţia fam. Iştvan.

Dintre cei trei, doar Iştvan Dumitru a continuat o fructuoasă activitate speologică derulată pe o perioadă de timp de aproape patru decenii. Însă, perioada explorărilor speologice sistematice a avut ca punct de origine tura din 21.11.1976, când, un grup din cadrul Clubului de Turism „Montana“ din Baia Mare (înfiinţat în anul 1974), a desfăşurat o banală tură duminicală, dar prima în carst. Cei patru participanţi (Czibulak Ştefan – preşedintele clubului, Iştvan Dumitru – conducătorul secţiei de orientare turistică, Zachan Alexandru şi Potra Andrei) coboară la Peştera Ciungi. Este prima vizită speologică a clubului de turism, ocazie cu care se identifică viitoarea Peşteră a Picăturilor.

  • Spre Peștera Boiuț-25-26 iunie 1977. Poză din arhiva personală Cseterki Francisc

În aşteptarea autobuzului de întoarcere spre casă, la Popasul Mesteacăn, „şedinţa“ cu plăcintă creaţă şi bere, a hotărât: carstul este o „chestie“ atractivă şi pasionantă şi merită să devină obiect de cercetare şi pentru Clubul de Turism „Montana“. A fost, de fapt, momentul înfiinţării secţiei de speologie a „Montanei“. După tura de la Ciungi, din noiembrie 1976, activitatea a început să se contureze, apoi să închege un colectiv apt pentru a se preocupa de noua orientare a acestui nucleu: descoperirea, explorarea şi cercetarea peşterilor. Astfel, în acel an, se parcurg primii metri într-o nouă cavitate, Peştera Picăturilor, se identifică şi se explorează Peştera Mică de pe Poiană şi Avenul Casa Popii, apoi se depăşesc restricţiile din Peştera Picăturilor şi cartarea completă a cavităţii de 74 m, prima peşteră descoperită (prin decolmatare) de către ,,Montana“. Se explorează şi se cartează Peştera din Valea Rea de la Vălenii Şomcutei, Peştera Furcituri, Peştera Uliţa Pietrii, Avenul din Colţul Prisăcii. În 23 decembrie 1978, se înregistrează prima continuare importantă a ,,Montanei”, respectiv depăşirea terminusului Peşterii Ciungi prin săparea unui tunel de 2,5 m lungime, fapt ce conduce la descoperirea Galeriei Montana (de cca. 200 m lungime), frumos concreţionată, prin care Peştera Ciungi depăşeşte dezvoltarea de 500 m. Până în anul 1980, sunt explorate şi cartate noi peşteri în Podişul Someşan (Peştera Unghiuri, Peştera din Dl. Marginea, Peştera La Peşteri din Boiu Mare), peşterile din Dl. Tocarnea de la Bistra – Munţii Maramureşului, încep explorări şi decolmatări în Dl. Pietriş (Tg. Lăpuş), este găsită Peştera Leordiţa de la Băiuţ. Persoanele participante la aceste acţiuni sunt: Iştvan Dumitru, Zachan Alexandru, Czibulak Ştefan, Mirică George, Calogherato Carmen, Berinde Liviu, Fărcaş Doina, Cseterki Francisc și Rist Iosif. Activitatea secţiei de speologie a clubului se amplifică, şi aceasta conduce la destrămarea Clubului de Turism ,,Montana“. Iniţial, alpiniştii găsesc condiţii mai bune la I.M.U.A.S (Întreprinderea de maşini – unelte accesorii şi scule), unde înfiinţează o secţie de alpinism, apoi, prin plecarea din localitate a „motorului“ clubului (preşedintele Czibulak Ştefan), activitatea celorlaltor secţii (orientare turistică, turism) încetează şi, practic, clubul se autodizolvă. Prin păstrarea numelui clubului-mamă, rămâne doar secţia de speologie. În anul 1980, are loc racordarea activităţii speologice băimărene la Federaţia Română de Turism-Alpinism, prin participarea la Speosportul de la Izvorul Mureşului – ediţia a-VIII-a, unde clubul se prezintă cu rezultatele a cinci ani de explorări (cartări şi fişe pentru 23 peşteri şi avene cartate, cu o dezvoltare totală de 1892 m şi o denivelare de 253 m).

 Cea de-a doua etapă în istoria ,,Montanei”, debutează în toamna anului 1980 şi este cea în care, odată intrat în competiţia naţională într-un moment de realizări maxime pe plan național, clubul a fost nevoit să supravieţuiască  cu un nucleu redus de membri (până în 1985 – Iştvan Dumitru, Gellinek Gheorghe, Borz Ioan şi ocazional, Rist Iosif). Se cartează mai multe peşteri şi un aven în Dl. Vârtoape – Răzoare,

Tură speo pe platoul Vârtoape – Tg. Lăpuș, 08.06.1986

Peşterile Bulbuc şi Păltiniş din Preluca, Peştera Vulpii şi Peştera din Zănoaga Pietricelii – Mesteacăn, Avenul din Pădurea Glodeanului – Hovrila, Şura Cailor 2 de la Cascada Cailor şi două peşteri mici pe V. Iscioarei (Munţii Rodnei), în general cavităţi modeste. În toată această perioadă, s-a participat la Speosporturi şi cu sprijinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă“ din Bucureşti. În publicaţia acestora, apar primele lucrări de prezentare a cavităţilor explorate.

A treia etapă începe în anul 1985, odată cu venirea în club a unui grup cu activităţi speologice anterioare la Clubul de Speologie „Cristal“ Timişoara, sau cu explorări la activ în Apuseni şi la Izvorul Izei (Tămaş Ioan, Merşei Felix, Mocean Marius). Se găseşte şi o nouă formă organizatorică, ca secţie de speologie a Asociaţiei Sportive „Avântul“ din Baia Sprie astfel că „Montana“ a avut sediul câţiva ani în Baia Sprie, şedinţele desfăşurându-se în atelierul foto al Cooperativei „Avântul“, locul de muncă al unui mai vechi membru al clubului. Este etapa maturizării clubului, căci în afara celor trei, ajung la club şi un membru al Clubului de Speologie „Focul Viu“ Bucureşti (Constantinescu Eugen în 1987), Zenecan Dan în 1988, iar în anul 1989 revine definitiv la speologie Rist Iosif, care insistă asupra zonei Pădurii Şoimuşenilor–Podişul Someşan, unde descoperă Avenul Puţurilor. Acum apare la club şi Marius Diaconescu, dar care va mai cocheta încă şi cu alpinismul. Se recurge la soluţia de eficientizare a activităţii prin organizarea de tabere speologice  până în 1989, activitatea desfăşurându-se în ture de weekend, uneori prelungit. Este cartată Şura din Cearcănul, peşterile din Piatra Scrisă (Baia Borşa), peşterile din Dl. Şomoş – Baia Sprie, de la Poiana Botizii, Piatra Văratecului şi Pietrele de Var – Botiza, Peştera Horodişte – Rona de Jos, trei peşteri noi la Bistra, Avenul Podul Cailor,

  • Intrare în Avenul din Podul Cailor

Avenul din Piatra Rea, Peştera cu Apă din Piatra Frânturii, Avenul din Vârful Jgheabului (Munţii Rodnei), avenele de la Cozla şi o mulţime de avene în pădurea Şoimuşenilor (Podişul Someşan). În cele ce urmează se vor prezenta aspecte din activitate, clasificate pe perioade.

Avenul din Dl Vizuinii de la Botiza. Foto: Traian Minghiraș

Perioada 1990 – 1995. În anul 1990, vin la club doi gherleni: Moldovan Corneliu şi Todoran Marius – şi la sfârşitul aceluiaşi an, Minghiraş Traian, astfel că nucleul patriarhal vechi este transformat într-un colectiv hotărât şi dinamic. Acest fapt se reflectă şi în rezultate, căci înafara explorării extensive de rutină, încep sa apară şi „bombele“ explorative. Se explorează Avenul Stârşel – Sălniţa, Peştera din Pancu – Mesteacăn, Peştera din Valea Ghezii – Vărai, Peştera de la Băbeni, peşterile din Custura Cetăţelei – Vima Mică și se descoperă continuarea Peşterii Lii de la Cuciulat.

În martie 1991 se descoperă şi se încep explorările în Peştera de la Moara lui Pocol – Letca, ceea ce a făcut ca ,,Montana” să se apropie foarte mult de apogeu şi totodată să îşi câştige un binemeritat loc de frunte între cluburile consacrate pe plan naţional.

  • Echipă de vârf în tura de scufundare în P. de la Moara lui Pocol, 1992. Foto: Tămaş Ioan.

Recunoaşterea obţinută a motivat extrem de mult abordarea viitoarelor explorări din următorii ani, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Astfel, Peştera de la Moara lui Pocol a rămas pentru mult timp peştera de top, care, la ora actuală este cea mai lungă dintre peşterile explorate în premieră de către club. Toate aceste explorări au necesitat multă dăruire de sine, efort şi timp. Astfel, în perioada 12-17.04.1992, cei doi scafandri exploratori – Rist Iosif şi Constantinescu Eugen – au fost auto-captivi timp de 5 zile într-un bivuac subteran, în cadrul primei tabere post-sifon din România, în care au reuşit să carteze peste 800 m de galerii explorate în premieră, iar mai târziu, după mai multe ture explorative, au făcut ca peştera să atingă aproape 3500 m dezvoltare. Anul 1991 marchează începutul celei de a patra etape, cea în care infuzia de tineret – Nistor Gheorghe, Paal Emeric, Şomcutean Zamfir, Mureşan Ioan, Gergely Robert, Todoran Rodica (din anul 1992), apoi Andron Cosmin (din anul 1993), – începe să preia ştafeta explorărilor dificile. Este perioada continuării marilor descoperiri de la Letca şi a continuărilor importante în peşteri cunoscute (Peştera Lii).

Tură de scufundare în Peştera Lii, 28.ianuarie.1995. Foto: Tămaş Ioan.

Explorările (şi descoperirile) continuă, atât în Podişul Someşan, cât şi în Munţii Rodnei (Cobăşel, Valea Vinului, Valea Blaznei), sau Munţii Maramureşului (Sâlhoi – Şesuri). Deşi marile descoperiri sunt rezultate ale scufundătorilor (Rist Iosif, Constantinescu Eugen, Diaconescu Marius şi Gergely Robert), ele se bazează pe efortul de tip piramidă, la care au participat toţi membrii clubului.

Peșterile din Piatra Socolău, martie 1995.

Este, în acelaşi timp, şi momentul recunoaşterii acestei activități, prin premiile obţinute la Speosporturi: locul 2 în 1990 şi 1992, locul 1 în 1991 şi 1993 (ultimul an de aplicare a unui sistem unitar de evaluare a activităţii speologice). Un mai vechi membru al fostului Club de Turism ,,Montana“ – Pop Ioan revine la club.

Dl. Prof. Dr. Marcian Bleahu – cel care a avut câteva cuvinte bune pentru noi la prima noastră prezență la Speosportul de la Izvorul Mureșului din 1980 – a fost declarat membru de onoare al clubului și a răspuns invitației noastre, onorându-ne cu prezența d-lui în tabăra noastră de la Cuciulat, în iulie 1994. În această perioadă în ture își fac prezența și Coman Adrian, Coman Cristian, Tămaș Teodora, deveniți ulterior membri  ai clubului.

Perioada 1995 – 2000. În această perioadă obiectivele descoperite, explorate, cartate, continuate sau recartate au fost: Peştera de la Băbeni, Avenul din Colţul Prisăcii, Avenul cu Ferestruică, Peştera de la Vărai, Peştera din Valea Rea – Vălenii Şomcutei, Peştera şi Ponorul Hornoiu, avenele şi peştera din Vf. Lui Indrion, Avenul din Valea Purcăreţului (Podişul Someşan), Peştera de la Baia lui Schneider, Grota Perlelor, Avenul cu Apă din Ponoare, Avenul cu Scară şi alte cinci peşteri din zona Iza Izbuc – Iza Ponor,

Cartare cu teodolitul a Peșterii de la Baia lui Schneider, 28 – 30.06.1996
În zona Peșterii Iza

Avenul Diaclazei din Vf. Jgheabului, Avenul din Podul Cailor (Munţii Rodnei), Peştera Mărinului de sub Tufe (Defileul Lăpuşului), Grota din Dealul Crucii (M-ţii Vulcanici de Nord), Peştera din Dealul Solovan, Peştera de la Mohelca, Grota din Cetăţuia, Grota din Făget (Depresiunea Maramureşului), Peştera Vasile Bologa şi alte cinci cavităţi în Podul Cearcănului şi Dl. Frumos (Munţii Maramureşului), Peştera din Izbucul de la Rampă, avene noi în Platoul Vârtoape (Depresiunea Lăpuşului). În anul 1996, a avut loc o scufundare în Izbucul Izei (Rist Iosif), în anul 1998  Clubul de Speologie „Montana“ organizează la Borşa Complex ediţia a III-a a Congresului Naţional de Speologie, care s-a dovedit a fi un reuşit eveniment.

Descoperirea, explorarea în premieră și cartarea Peşterii din Izbucul de la Rampă la Congresul Naţional de Speologie – Stâna de Vale, 16 septembrie 2000. Foto: Tămaş Ioan.
Echipa Montana organizatoare a Congresului Naţional de Speologie, ediţia a III a, Borşa 1998. Foto: Tămaş Ioan

Anul 1999 este anul care marchează o nouă orientare a clubului, şi anume cea de descoperire, explorare, cartare şi cercetare a cavităţilor artificiale, cu precădere a minelor vechi – săpate manual. În anul 2000 se începe recartarea Peşterii Iza.  În cadrul unei colaborări cu colegi speologi belgieni au loc unele acțiuni de scufundare în Izbucul Zugău și în Gaura Pișoii.

Scufundare băimăreano-belgiană în Izbucul Zugău – Răstoci, 25.07.2000
Scufundare în Izbucul Zugău, 25.07.2000

În acest interval în ture participă noi persoane,dintre care unii au devenit viitori membri: Călean Dan, Chiş Vasile Timur, Chiuzbăian Bogdan, Chiuzbăian Gheorghe, Chiuzbăian Sorin, Habineac Augustina, Kürti Mihaly, Mihalca Andrei, Nemeth Iudith, Pălincaş Marius, Portase Alec, Ravay Nagy Sandor, Söver Alexandru, Suătean Alina, Traian Mihaela, Vasile Flaviu, Volfart Florin, Văsuţiu Cătălin, Negrean Odile, Tămaş Mihai, Tămaş Tudor, ultimii trei având un covârșitor aport în explorarea şi cartarea/recartarea unor obiective importante cum sunt: Avenul din Podul Cailor sau altele de mai târziu: Peştera Izei (4410 m dezvoltare), Peştera Izvorul Izei (>900 m), sau descoperirea altora noi.

  • Peștera Iza. Foto: Vasile Chiș Timur

Perioada 2001 – 2005. Obiectivele descoperite, explorate, cartate, continuate sau recartate au fost: Peştera cu Oase – Poiana Botizii (M-ţii Lăpuşului), Avenul din Geamănu, Peştera Mică în Marne, două peşteri la Peleşata (M-ţii Maramureşului), Peştera de pe Obcină, Peştera cu trei intrări şi Avenul lui Pintea din Muncelul Râios,  un aven în zona Izvorul Izei, două avene de mici dimensiuni în Uliţa de Piatră, Peştera nr. 1 din Piatra Albă, două peşteri în Tarniţa la Cruce (Munţii Rodnei), Ponorul Jitelor (Depresiunea Ţibleşului), Peştera cu Puţ din Dumbravă, Avenul cu Copac – Hovrila, Peştera cu două intrări din Cheile Babei, Peştera Ponor de După Coaste, Peştera de la Holbură, Avenul de sub Piatră, un aven în zona Valea Rea – Buciumi (Podişul Someşan), Avenul lui Mihai din Dl. Vârtopul Mare, Peştera cu Apă şi Avenul din Ponorul din Dealul Ursului, Peştera din Valea Ponorâţei (Depresiunea Lăpuşului), o peşteră în Piatra Roşie, o alta în versantul drept al Văii Bulzului – Şurdeşti (M-ţii Vulcanici de Nord), Peştera de la Curtea Căpitanului – Buteasa (Defileul Lăpuşului). Peştera Măgurici este recartată în colaborare cu Institutul de Speologie ,,Emil Racoviță“, în mai multe ture din decursul anului 2002. Tot în anul 2002, Rist Iosif a efectuat o tură de scufundare cu echipament de scafandru autonom în Peştera Lii – Cuciulat, în anul 2003 la Coştiui în Depresiunea Maramureşului, s-au făcut prospecţiuni şi cartări la suprafaţa Salinei Appafy şi s-a efectuat o primă explorare în subteran în porţiunea superioară a salinei. În Peştera Iza s-au recartat cca. 400 m iar în Peștera de la Izbuc, după săparea unui tunel de 9 m s-a re-descoperit sectorul activ după 20 de ani de la prima (și singura) explorare cunoscută, cartându-se în premieră cca. 500 m de galerii. În ture au participat mai multe persoane noi, unele au rămas ulterior în cadrul clubului: Balea Dana, Costin Alexandru, Cucu Stela, Golda Flaviu, Libotean Dan, Mureşan Alexandru, Mureşan Bogdan, Negrean Sergiu, Oprișan Alexandra, Pălincaș Marius, Szöllösy Szabolcs, Tarța Dan, Tot Călin, Vălean Adriana, Văsuțiu Cătălin.

 

Avenul lui Pintea din Muncelul Raios. Foto: Pălincaș Marius
Șantul tectonic din Muncelul Raios. Foto: Pălincaș Marius

Perioada 2006 – 2010. Obiectivele descoperite, explorate, cartate, continuate sau recartate au fost: Abriul din Piatra Roşie – Şurdeşti,  Peştera dintre Blocuri de sub Igniş (M-ţii Vulcanici de Nord), Peştera lui Doboş din Dl. Camnea, Peştera din Dealul Hurgoi, Avenul din Dl. Vizuinii – Pietrele de Var (Depresiunea Maramureşului), Peştera Lii, un aven în Valea Rea – Buciumi, Peştera Mare cu Ponor de După Coaste de la Cormeniş, Avenul din Şesuţ, Peştera din Coasta Vlădicii,

Însemne rupestre la intrarea în Peștera lui Doboș din Dl Camnea, 18.03.2006. Foto: Alec Portase
Însemne rupestre la intrarea în Peștera lui Doboș din Dl Camnea, 18.03.2006. Foto: Alec Portase
Explorarea Peşterii Izvorul din Coasta Vlădicii – Prislop, 20 aprilie. Foto: Traian Minghiraș
Decolmatare în Avenul din Fundul Labului – Prislop, 02 mai 2009. Foto: Minghiraş Traian.

Avenul din Fundul Labului, Avenul din Cariera Nouă de la Prislopul Boiului, Peştera de la Vărai, Avenul cu Puşcături, Avenul Fraţilor Jderi, Avenul Grozii, Peştera din Poiana Secăturii, Ponorul lui Gheorghea Calului din Coasta Cornilor, abriul Biserica Dracului, Avenul Mic de După Coaste – Cormeniş, Peştera cu Abri din Piatra Hănţoii – Ileanda, Izbucului Zugăul Babei – Prislopul Boiului (Podişul Someşan),  Peştera din Peretele Mare, Avenul fără Ecou, Avenul cu Lespede, Peştera – Aven nr. 2, Peştera Isoscel şi Peştera cu Ferestre, Peştera Frigiderul lui Bonifapt (Munţii Rodnei),

Explorarea Frigiderului lui Bonifapt – M-ţii Rodnei, 11 august 2007. Foto: Petru Lucian Goja
Explorarea Frigiderului lui Bonifapt – M-ţii Rodnei, 11 august 2007. Foto: Traian Minghiraș

Fântâna lui Pavel – o interesantă peşteră în care s-a ajuns prin parcurgerea puţului unei fântâni din curtea unei case, Peştera Gaura din Cetăţeaua de la Vima, Peştera Bursucilor din Dâmbul lui Danilă din Dealul Corbului (Defileul Lăpuşului). În această perioadă colaborările cu membri ai altor cluburi din țară (Proteus Hunedoara, Cristal Oradea, Politehnica Cluj) duc la descoperirea și cartarea a 1,5 km de galerii în Peștera Iza, care astfel depășeste 4 km lungime.

La intrare în Fântâna lui Pavel (peșteră)- 2008. Foto: Tudor Tămaș
Exlorare / cartare Fântâna lui Pave l- 2008

În anul 2006 s-a descoperit Peştera în Gheaţă din Pârâul Şurii, Valea Criva, peşteră dezvoltată într-un gheţar nival de cca. 700 de m lungime.

Peştera în Gheaţă din Pârâul Şurii. Foto: Alexandru Mureșan
Peştera în Gheaţă din Pârâul Şurii. Foto: Alexandru Mureșan

Anul 2006 este cel în care cercetările pe parte de minerit vechi s-au intensificat. În colaborare cu clubul ,,Cristal“ Oradea și cu Traian Curta, descoperitorul Peșterii Urșilor, este explorată o nouă peșteră în apropierea satului Chișcău (jud. Bihor). Tot în colaborare cu ,,Cristal“  Oradea, membrii clubului participă la recartarea Avenului lui Pașcalău (jud. Bihor), care atinge cota -150 m. În cadrul a două tabere de recartare ale Sistemului Humpleu (jud. Cluj), în 2007-2008, ,,Montana“ contribuie cu cca. 1,5 km de galerii cartate. În Peştera Gaura Pişoii de la Frâncenii de Piatră, Rist Iosif în anul 2007 a efectuat o scufundare în premieră, plonjând sifonul final pe o lungime de 25 de m, iar în anul 2008, acelaşi, printr-o scufundare solitară, a reuşit continuarea plonjării, depăşind terminusul din anul 2007, explorând 50 m de sifon.

Tură de scufundare a lui Ioji Rist în Peştera Gaura Pişoii, 19 iulie 2008. Foto: Minghiraş Traian.
Tură de scufundare a lui Ioji Rist în Peştera Gaura Pişoii, 19 iulie 2008. Sifonul cu vizibilitate asemănătoare ceaiului cu biscuiți. Foto: Minghiraş Traian.

În anul 2009, în Peştera Izvorul Izei s-au depăşit prin scufundare  sifoanele 3 şi 4 (colaborare cu scafandrii Rajka Geza şi Nagy Nimrod), urmând ca mai apoi să se descopere peste 200 m de galerie prin decolmatare, peștera depășind astfel 900 m. Sunt cartați 200 m în premieră în Peștera Lii, aceasta atingând 1.5 km dezvoltare. O altă continuare s-a descoperit în Peștera de la Vărai. Activitatea din această perioadă este rasplătită prin mai multe premii (locurile I și III) la Congresele Naționale de Speologie din 2008, 2009, 2010 și 2011, în special pentru activitatea cartografică și științifică. De asemenea, harta Peşterii Iza „prinde” locul al II-lea la Congresul Internaţional de Speologie de la Kerville (SUA, 2009), acesta fiind primul premiu obținut de Montana pe plan internațional. Dar probabil cea mai mare realizare a acestei perioade este întocmirea „Cadastrului digital” al peșterilor descoperite, explorate, cartate și recartate de Montana, după o schemă originală gândită de un membru al clubului. Actualizat în permanență, acesta conține rubrici detaliate cu toată activitatea explorativă și cartografică a clubului.

În ture îşi aduc un aport semnificativ  următorii ( unii devenind  membri ai clubului): Bereş Ioan Liviu, Buzura Călin, Ciurte Dan, Chinţa Olimpiu, Dan Anamaria, Luca Marius, Moldovan Adrian, Moldovan Cristian, Mureşan Raul Claudiu, Paltan Andreea, Pandi Tamas, Pop Andrei, Vişan Iuliana.

Perioada 2011 – 2018. Anul 2011 marchează producerea unui nefericit eveniment care a condus la pierderea celui mai important membru – preşedintele clubului Iştvan Dumitru, decedat în urma unui tragic accident în masivul Igniş. Depășind cu mare greutate această pierdere, Clubul de Speologie „Montana“ organizează totuși la Ileanda – judeţul Sălaj, a XXXIX –a ediţie a Congresului Naţional de Speologie, ediție pe care o începuserăm ca să o gîndim și să o organizăm cu puțin timp înainte. N-am mai apucat ca să ne bucurăm împreună cu Nea Mitică al nostru de acest eveniment pe care ni l-am asumat a-l organiza, în schimb, cu mare tristețe-n suflete l-am evocat într-un eveniment In memoriam în cadrul congresului. Într-unul dintre anii anteriori, pentru merite deosebite în promovarea şi susţinerea speologiei româneşti, lui Iştvan Dumitru i s-a acordat calitatea de Membru de Onoare al Federaţiei Române de Speologie și în anul 2013 i-a fost atribuit titlul de Cetățean de Onoare a Municipiului Baia Mare – post mortem.

În această perioadă cele mai importante descoperiri, explorări, cartări, continuări sau recartări au fost cele ale unor peșteri situate în: Munții Rodnei (8 peșteri și avene), s-au continuat și cartat porţiuni importante de galerii din Peştera Iza şi Peştera de la Izbuc, în Defileul și Munții Lăpușului (Avenul din Custura Şetrii – cel mai adânc aven din România dezvoltat în roci vulcanice – apoi alte 3 peșteri situate în zona Sălnița), în M-ţii Vulcanici de Nord (2 peșteri și o lucrare minieră situate sub platoul vulcanic Igniș, un nou aven dezvoltat în cuarțite în Piatra Văratecului, o lucrare minieră în zona Huta Certeze).

În Podișul Someșan: (două avene şi o peşteră situate în zona Ileanda, două peşteri noi în zona Cormeniș, două avene situate în zona Purcăreț, o peșteră nouă în zona satului Solona. În zona Românești, într-o peșteră s-a reușit depășirea terminusurilor prin derocare și scufundare, s-a descoperit și cartat un avenul important. În Peştera Gaura Pişoii, după mai multe încercări de pompare s-a reuşit dezamorsarea sifonului prin golirea a circa 500 mc. de apă şi depăşirea terminusului stabilit prin explorarea cu scafandrul făcută de Rist Iosif în anul 2008, ajungându-se în zonă aerată până la un nou sifon. În zona Letca, după 22 de ani s-au reluat scufundările în peștera de la Moara lui Pocol, unde s-au echipat T.S.A. mai multe pasaje post – sifon. În Munții Țibleș s-a demarat recartarea Ponorului Jitelor, iar în Depresiunea Maramureșului s-a descoperit și cartat Gaura Țuranului.

Alte acțiuni au constat în prospecţiuni la suprafaţă, diferite, localizări / măsurători GPS, începându-se sistematizare zonelor de lucru abordate în cei 43 de ani de activitate. Menționăm persoanele noi cu aport deosebit în ture, dintre care unele au devenit membri: Bărbos Andrei, Bîlcu Teodor, Feneșan Mihai, Pop Octavian, Rațiu Mircea, Ruskal Agnes.   

Aria, unitățile și zonele de lucru

    Majoritatea peşterilor explorate de ,,Montana“ se situează în judeţele Maramureş şi Sălaj, dar au fost explorate şi cartate peşteri şi în judeţele Bistriţa- Năsaud, Satu Mare, Cluj, Bihor, Alba, Caraş Severin. Bazinele de lucru sunt: 100, 101, 1000, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1010, 1022, 1025,1026,1028, 1029, 2214, 3311, 3427, 3511, 3800, 3812, 3901, 4001, 4002, 4003, 4004, 401, 4012, 4013, 4020, 4022, 4043, 4060. Unitățile geografice sunt: M-ții Maramureșului, Rodnei, Vulcanici de Nord, Gilău, Bihor, Vlădeasa, Plopiș, Mezeș, Podișul Purcăreț – Boiu Mare, Dl. Gârbăului, Ciceului, Depresiunea Almaș – Agriș, Preluca. Actualmente, numărul de peşteri evidenţiate şi a celor în curs de explorare sau de luare în evidenţă este de circa 350, având o dezvoltare cumulată de peste 25.000 m.

Alte activități desfășurate

Activități de protecție

În perioada 2005 – 2015, Clubul de Speologie „Montana“ Baia Mare a avut în custodie patru arii naturale protejate: trei peşteri (Peştera Valea Rea de la Vălenii Şomcutei, Peştera cu Oase de la Poiana Botizei şi Peştera Iza) şi Rezervaţia Fosiliferă de la Chiuzbaia.

Arheologie montană

Aşa cum s-a mai menţionat anterior, începând cu anul 1996, Clubul de Speologie „Montana“ şi-a îndreptat atenţia înspre cercetarea mediului artificial, cu precădere asupra galeriilor de mină vechi, în special a celor care au fost săpate manual sau a unor peşteri mixte, natural-antropice. În anul 2006, în colaborare cu specialiști de la Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș a fost cartată şi cercetată reţeaua medievală de canalizare situată în Piaţa Păcii din Baia Mare.

  • Arheologie urbană în rețeaua medievală de canalizare a orașului, în Piața Păcii, Baia Mare. Foto: Zamfir Șomcutean

Tot în anul 2006, clubul a participat în mai multe ture de evaluare a câtorva zeci de obiective în cadrul proiectului „Studiu de potenţial privind patrimoniul industrial minier al judeţului Maramureş şi al oportunităţilor de valorificare a acestuia în scopuri muzeal-turistice” (P.I.M.M.), finanţat de Consiliul Judeţean Maramureş. Începând cu anul 2007, s-a intensificat activitatea de descoperire, explorare şi cercetare a mai multor cavități artificiale  reprezentate de galerii de mină vechi, săpate manual, cavități cu geneză mixtă, sau cavități artificiale (săpate sau construite) altele decât mine.

Din prima categorie,  până în prezent s-au descoperit, explorat şi cercetat 30 de galerii de mină vechi, dintre care  23 au fost cartate, ele cumulând o dezvoltare de 1587,5 m, din a doua categorie au fost explorate și cartate 2 cu dezvoltarea de 860,9 m iar din a treia au fost explorate 2 cu dezvoltarea de 46,2 m, în total cele trei categorii fiind în număr de 34, având dezvoltarea cumulată de 2494,6 m, cu o denivelare de 295,7 m (- 254,6; 41,1). Aceste cavități artificiale și mixte sunt situate în regiunile miniere Baia Mare, Baia Sprie, Baia Borşa, Rodna Veche – Valea Vinului, Huta Certeze.


Galeria Petru și Pavel superior – săpată manual. Foto: Traian Minghiraș
Galeria Lobkowits – monument epigrafic în latină, datat 1834, 10.05.2006

Participări la activități și evenimente internaționale

Pe plan internațional, membrii clubului și-au început activitatea explorativă în 2008, participând la mai multe acțiuni în Italia, S.U.A, Marea Britanie, Bahamas și India. Activitatea de cartare realizată în colaborare cu Meghalaya Adventurers Association (India) a fost apreciată cu al treilea premiu internațional – locul 2 obținut la Salonul de Cartografie de la Congresul Internațional de Speologie de la Sydney (2017), urmat de locul I la Congresul Național de Speologie de la Tismana (2017). În domeniul cavităților artificiale, la Congresul Internaţional de Speologie de la Brno, din anul 2013, clubul a câştigat Locul I la Concursul de hărţi ale cavităţilor artificiale cu Harta reţelei medievale de canalizare a vechiului oraş Baia Mare.

Publicații

Rezultatele cercetărilor explorative au fost reflectate în peste 50 de lucrări publicate în diferite reviste și publicații dintre care amintim:  Speomond, Cercetari speologice, Contribuții la Cunoașterea Carstului, Pro Unione, Theoretical and applied karstology, reviste ale unor muzee – Marmația V-VI, Memoria Antiquitatis, Revista Bistriţei, Bibliotheca Cumidavae, Arheovest, Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, în diferite buletine, anuare ale unor cluburi sau societăți de speologie. S-au publicat în presă zeci, poate sute de articole menite să informeze și să promoveze activitatea speologică și descoperirile făcute.

Încercând să eludăm actuala conjunctură mai puțin favorabilă pentru susținerea sau încurajarea desfășurării și dezvoltării activității speologice din România – rămânem cu speranța că această frumoasă poveste să continue mult timp de acum încolo, așa cum s-a întâmplat în răstimpul celor 43 de ani pe care clubul nostru îi împlinește anul acesta.

 

Traian MINGHIRAȘ

Dumitru IȘTVAN †

Tudor TĂMAȘ